Frenezie şi perspectivă.

Şi am început să scriu iarăşi, după o lună de pauză, pentru că am început facultatea şi asta mi-a tot mâncat timpul. Acum sunt în tren, vorbeam de frenezie în titlu,păi oarecum aşa este. Am realizat că atragi sprebtine tot ceea ce gândeşti, şi nu numai în timp, în general atragem spre noi tot ce ne dorim poate chiar într-o fracţiune de secundă. Exemplul meu petrecut astăzi. Am reuşit să mă urc într-un tren cu ruta bucureşti, şi, la a 3 staţie am ieşit să fumez o ţigară. Bon, erau pregătiţi de a urca cam 20-30 de persoane peste 50 de ani. In mulţime era o singură fata cu bagaje însoţită de mama ei.Era de o frumuseţe rară, primul lucru la care m-am gândit a fost "Stau pe 4 scaune " apoi mi-am impus mie ca nici una din acele fosile nu se va aşeza acolo, ci se va aşeza ea. Ghici ce, fix aşa a fost. Am realiză fix acum ca lucrurile naşpa şi urâte care mi se întâmplă mie, se întâmplă pentru că eu le atrag. Deci prin urmare ar cam trebuii să încep să atrag lucruri mai drăguţe,mai exact o să îmi impun mie că voi adapta o atitudine mai pozitivă. Practic voi încerca să atrag lucrurile bune, bine si cu puţină(puţin mai multă)  muncă dar hei, viaţa în sine e opera unui arhitect universal deci frenezia mea e probabil tot o operă. Ultima frază ar fi "tot rãul spre bine "!