Ganduri in miez de noapte

      Aparent par resemnat dar inca nu pot spune ca sunt resemnat complet. Dintr-un motiv necunoscut, desi stiu asta, nu pot accepta complet. Destinul e ceva fad , inexplicabil si nesigur si indiferent cat ne place sa recunoastem sau nu, toti cautam un singur lucru: Putere , puterea de a ne schimba soarta. Indiferent daca aceasta este favorabila sau nu desi nu stim niciodata in ce directie se indreapta. Am realizat in timp ca desi e un ocean in care umanitatea s-a complacut numit nepasare, desi toata lumea are treaba lor si nu ii intereseaza de altii decat in masura in care ii pot folosi , ei bine oamenii ii urasc pe cei care sunt diferiti de ei. De ce ? Habarnuam, dar asta e un lucru cert , acest fapt nu se schimba nici daca iti sunt prieteni sau apropiati , pentru ca e ura, ura are multe forme. In timp vei crede in oameni, dar oamenii vor ajunge sa se teama in primul rand, de tine, de ce poti deveni , de faptul ca ei sunt dupa sablon, si vei ramane subit sin...

     Stiu ca e greu de crezut, si ca n-o sa crezi nici daca vei realiza asta dar nimic nu iti apartine. De la obiecte la oameni , animale, locuri , nimic. Voi aborda fiecare subiect pe rand. Indiferent cat poti cheltuii pentru a avea ceva anume nu iti apartine. Pentru ca in definitiv e doar un obiect. Stiu ca e etica societatii sa catalogheze o persoana dupa ce are dar crede-ma daca ai macar iluzia ca avand chestii diverse iti apartin , te inseli amarnic. Toate se duc, dispar, se evapora, se strica etc. ramai doar cu amintirea lor , de ce ? Pai ai putea spune " The fuck esti tampit ? Sunt obiecte asta e scopul lor " , iar eu te contrazic, nu asta e scopul lor, daca ai detine ceva l-ai avea permanent si asta nu s-ar schimba cu trecerea timpului . Apoi locuri ... oamenii sunt niste creature foarte interesante, petrec ani din viata omorandu-se (la propriu) intre ei pentru anumite portinui de pamant pe care au impresia ca le detin. Ei bine nu este asa , pamantul va raman...

     Scriu din ce in ce mai rar, nu pentru ca m-a parasit inspiratia sau pentru ca nu as avea timp ci pentru ca nu mai rezonez cu asta. Deci ma intreb ce e acel moment in care nu mai rezonezi cu lucrul care te definea pe tine ? Pe mine personal ma definea scrisul, atat ca Stefan cat si ca Seven si totusi acum nu mai rezonez cu asta, acum nu mai sunt pe aceasi frecventa cu nimic si nu mai ma regasesc in nimic. Incep sa cred ca e din cauza faptului ca am devenit stabil oarecum, in definitiv asta e lucrul dupa care alergam toti. Dar facand abstractie de acest fapt, incep sa cred ca in momentul in care esti stabil si ajungi la anumite standard de liniste, iti pierzi afinitatea pentru lucrul care te definea. Astfel ma intreb ce ramane in urma dupa asta ? Banii ? Banii nu m-au incalzit niciodata, nici faima, nici persoanele din jurul meu, nu , pentru ca toate sunt trecatoare, rareori ramane cineva. In general banii se fac si se duc usor, faima e ceva incandescent care...

     Prima pe Aprilie si chiar ma gandeam ca luna asta nu apuc sa scriu nimic dar uite ca n-a fost asa. 12.34 deci e noapte deci sunt ganduri putin mai tarziu de miezul noptii. E destul de incitant sa realizez ca eu chiar am trait foarte mult din viata altora. Scriind aici, m-am pus in ipostaza multor oameni si am si relatat cateva trairi de ale mele, am scris ca fiind personajul principal al unui serial in care episoadele nu se leaga. *Singuratea* mea nihilista ma facea sa fiu foarte sobru si sa etalez toate lucrurile. Am mai zis'o odata si'o repet : Singuratatea e o alegere nu o intamplare. Asa ca trec zilele incet, si chiar si eu eternal lup singuratic am gasit oameni care chiar ma inteleg si ma accepta asa cum sunt eu. Deci in concluzie, daca eu cu felul meu complicat de a exista, cu modul meu abstract de a privii lucrurile am reusit sa ajung sa creez legaturi atunci sincer nu cred ca exista cineva care sa nu poata sa le faca. Sunt destul de mandru de mine. De l...

       Navigand pe net am gasit in link de la o domnisoara care are un blog, Raluca Jensen, care a scris un articol dragut despre *Barbatii Pizdificati*( http://ralucajensen.blogg.se/2017/march/barbatii-pizdificati-si-mobila-de-la-ikea.html ). Mi-a placut la nebunie modul ei sarcastic de a aborda totul si satira pe care o aduce acelor purtatori de penis care se cred barbati.Dar ma simt oarecum responsabil sa arat si reversul medaliei. Si acum ca vorbesc de barbatii pizdificati ... pai coaiiieeee, normal ca s-au pizdificat daca asta vor ele.Majoritatea *sexului frumos* a pierdut din vedere si idea independentei sau al inteligentei, si s-au obisnuit ca desfacandu-si picioarele sa obtina orice au nevoie.Pai bai tata, daca 90% din barbati ar devenii exact cum spusese domnisoara Raluca, cine le-ar mai intretine pe aceste escorte? . Exemplele sunt multiple, dar asta este particularitatea femeii in 2017.Barbatul perfect este prost (dar prost bata), arunca cu ...

     Sunt total distras de ce se întâmplă în jurul meu . Înainte eram afectat , mai ales de problemele lumii ăsteia bolnave dar acum , acum nu-mi pasă. De ce ? Simplu, de la iubire la ură e o linie subțire , mai subțire e linia dintre compasiune și ignoranță. Asta se aplică în toate aspectele vieții.Deci da , eu sunt un ignorant , mulți spun că's arogant sau nesimțit dar ei sunt limitați.Eram afectat , mă implicam în problemele unei societăți pe moarte care își face singură problemele. Parade gay, oameni pe strazi, oameni fara locuri de muncă, corupție, șantaj, frică, totul mă facea sa ma gandesc la posibile soluții, până am realizat că oamenii nu vor soluții , nu le pasă de soluții , ei vor probleme deci de ce să mă mai complic să încerc să îi ajut să zboare când lor le place să se târască? Omul a fost născut să stea în genunchi. Apoi asta a avut beneficii asupra vieții mele personale, practic eram afectat din cauză că o zdreanță( Nu a lu' Arghezi), devenind ignorant , n...

Revenire , aveam câteva idei despre ce înseamnă asta. Mi-am revenit din toate ipostazele posibile , m-am reinventat exceptional , așa obișnuiam să cred . Experiența e importantă și o acumulezi în timp , și timpul e al naibii de scurt indiferent de aparențe. Așa că încep : La nici 4 ani am fost abandonat de tată, am rămas pe străzi și deși pare dramatic nu e,pentru că a fost lucrurul care deși mi-a luat un lucru prețios ,mi-a dat altceva,mai exact in timp am ales să îmi dezintegrez orice viitor sau posibil talent, iar cand eram prins între două lumi fără să am idee cine naiba sunt , datorită faptului că am fost abandonat atunci , mi-am pierdut sufletul dar l-am inventat pe Seven, deci practic mi-am revenit după asta și niciodată nu m-am simțit complexat. Am avut zeci de depresii, niciodată indiferent de nivelul nou pe care îl atingea nu eram mulțumit de mine, aș fi putut să mă reinventez scriind , dar am preferat să devin ceva mai putin decent dar care mă ajută să supraviețuiesc , m-...