Despre oameni.

      Dat fiind ca blogul meu nu foloseste exprimari pompoase si nici promovari ciudate denota ca eu ca si om am o placere in a scrie. Oare cat de multe stim despre oamenii din jurul nostru? Despre cei pe care-i judecam , cei care ne judeca si restul ? Va spun eu ca mai nimic, oamenii lasa prea putin sa se vada, si apar ciudati ca mine care citesc oamenii ca pe carti. Nu suntem multi dar existam ,si astfel neavand alte calitati noi vedem dincolo de aparente. In ultimul meu post am explicat subtilitatile unui om care te tradeaza , dar restul ? Oamenii pe care ii ignoram voit de exemplu . Daca ceilalti te ignora voit tinzi sa iti formezi un complex de inferioritate , dar, ce nu sti tu este ca oamenii in general nu ii ignora pe cei slabi, cei care au nevoie de mila , pentru ca se simt superiori. Oamenii ignora doar pe cineva mai puternic, sunt foarte rare clasele de oameni care vad o provocare intr-un om puternic si nu in pericol (nu ma refer la forta fizica ). Pe langa asta, in momentul in care oamenii te evita sa stii ca ei insusi isi formeaza un complex de inferioritate, pentru ca e dificil sa tina pasul si prefera sa nu se implice, uneori din orgoliu, alteori din teama. Bineinteles mai apar si cei pe care ii ignoram voit deoarece nu ii vrem in jurul nostru, dar si aici apar problem ca sa zic asa, se ramifica totul ca radacinile unui copac. Exista categoria aia de oameni pe care nu ii vrem in jurul nostru pentru ca sunt niste jigodii (ma incadrez si eu aici) , si categoria de oameni pe care ajungem sa nu ii vrem in jurul nostru. Well aici apare problema principala , aparentele inseala de cele mai multe ori , oricine pare "de vis" are ceva de ascuns si categoric nu e asa. Prima categorie , cei care chiar sunt jigodii , de multe ori crede-ma ca suntem mai acceptabili deoarece noi suntem ce parem a fi. Adica okei , eu am recunoscut, am acceptat, asta sunt eu, sunt un nenorocit, nu ma ascund dupa aparente, nu incerc sa par altceva sau altcineva deci in concluzie sunt sincer. Linguselile si tampeniile legate de peisajul cu lapte si miere sunt caracteristicile celorlalti, pe care ajungi sa nu-i mai vrei in jurul tau.
        Exista si cateogria oamenilor introvertiti , care nu lasa sa se vada aproape nimic, la fel aici se ramifica, sunt cei care chiar nu vor sa se vada nimic , pentru ca sunt speriati, au deceptii datorita trairilor mai putin frumoase din trecut si sunt si cei care nu vor sa lase nimic sa se vada pentru ca nu au nimic de oferit altceva si e singurul mod in care pot atrage atentia. Ecuatia e simpla, oamenii introvertiti din prima categorie sunt calzi , iar cei din a doua sunt reci . Surprins ? Sunt "aceasi" oameni in categorii total opuse. Apoi apar oamenii falsi. Deseori confundam oamenii falsi, pentru ca si aici sunt mai multe categorii. Prefacutii ii stim, chiar i-am prezentat mai sus nu detaliem, dar sunt diversificati . Sunt oamenii care n-au habar de restul, practic vor sa para egoisti , folosesc des "nu-mi pasa" sau "nu ma intereseaza" dar nu sunt deloc in modul ala. Ei fac asta ca masura de precautie, e un fel de scut intre ei si posibilele tangente nefaste cu ceilalti ca prima categorie, iar in a doua categorie well , pentru "bad-boy's" sau "bad-girl's" cineva indignat , cineva pentru care nimic nu prezinta interes mereu va fii atras de asta, asa ca revenim la falsitatea pentru a impresiona. O alta categorie de oameni falsi si cred ca singura categorie justificata de oameni falsi sunt cei care au trecut prin lucruri foarte urate. Pentru multi lumea e toata numai fericire si lucruri okei. De mici auzi de la parinti replici de genul "muncesti si ai " si alte tampenii din astea. Ei bine unii oameni au trecut prin lucruri care depasesc puterea de imaginatie a unora, ei au nevoie sa fie falsi, pentru a se adapta la societatea asta, zambetul fortat, si tristetea din ochi ii vor da mereu de gol , ei pur si simplu au crescut si s-au adaptat la infern iar cand au evadat de acolo nu au habar cum trebuie sa fie, asa ca se uita in jur si se adapteaza. Despre tradatori am spus tot ce era de spus , as putea spune ca , in termeni ecumenici "Strafundurile iadului este rezervat tradatorilor" si saracul iad cred ca o sa se umple destul de repede. Acum, categoria mea preferata ca sa zic asa sunt oamenii singuratici. Oamenii singuratici nu sunt ca restul , se difera total prin multe aspecte .Bon , ca un rezumat, nu exista oameni care sa nu se poata adapta, e imposibil , gasesti puncte comune , am zis intr-o postare mai veche "Singuratatea e o alegere" dar apar oamenii singuratici, care pur si simplu nu au o afinitate pentru semenii lor, oamenii singuratici sunt senzitivi, ei simt totul mai profund, ei observa orice detaliu , si mai mult de atat sunt puternici. Foarte foarte multi oameni ar fi cuprinsi de nebunie daca ar fi lasati in singuratate (si nu ma refer la "ma simt singur/a pentru ca -x- nu ma baga in seama") , in schimb ei , ei vad singuratatea ca pe un dar, ceva divin. Am vazut oamenii catalogandu-i pe cei singuratici , pentru ca e mult mai usor sa judeci decat sa intelegi , si in fond , nu ai putea sa intelegi , de ce sa aleaga cineva sa stea intr-o camera singur decat sa iasa cu un grup si sa se faca praf ? Simplu, pentru ca poate, multi nu pot atinge acest prag, personal cred ca oamenii singuratici ii privesc pe restul de undeva din geniu.Deasemenea ca si punct de final, pot spune doar atat legat de oamenii singuratici : Doar un om singuratic poate aprecia valorile prieteniei, pentru ceilalti exista familie.