Seven.

     Acest post este despre mine. Pentru ca scriu de ceva timp si observ ca imi sunt citite sentimentele am ales sa scriu putin despre *Seven*. Seven este alter-ego-ul meu , pe care l-am creeat in momentele mele de decres. Ca si personalitate in perioada aceea eram foarte slab. Stilul meu de viata ma facuse sa devin foarte vulnerabil , eram prins intre doua lumi , si nu stiam cum ar trebuii sa fiu ca sa pot sa nu duc la capat acel declin. Eram practic vanat de "fantomele " trecutului meu, faptele altor persoane ma afectau direct , eram un copil pe atunci, care n-avea vise, curaj, aspiratii , doar frica. Imi era frica de lume, de fapte, de mine insumi. Incercam din rasputeri sa o fac pe mama mandra dar nu prea aveam cum , eram blocat, si indiferent de actiunile mele faceam doar greseli si o dadeam mereu in bara. Imi pierdusem chiar si dorinta de a traii, sa nu mai zic de dorinta de a lupta, instinctele mele erau blocate, si ce'i drept eram inteligent dar imi era prea frica sa arat ca si eu pot face ceva. Imi era in special frica de violenta de orice fel , imi era frica sa scriu pentru ca pot aparea chestii negative.Imi era frica sa expun ce gandesc . Atat faptul ca am crescut fara tata de la o varsta frageda, cat si mediul in care am crescut, cat si influenta tatalui meu cat si restul lucrurilor urate prin care trecusem, ma facusera la un moment dat sa imi pierd ratiunea cu totul , si sa ma afund in nenumarate depresii si dupa sa urmeze nenumarate tentative de suicid. Pe scurt eram o persoana care se indrepta spre auto-distrugere. Eram undeva la granita aia intre nebunie si luciditate cand am riscat tot ce aveam , si nu aveam prea multe si l-am inventat pe Seven. Alter-ego-ul meu, trebuia sa fie asemenea unui zeu, sa aibe tot ce nu aveam eu , dar mai mult decat atat sa poata sa faca tot ce nu faceam eu . Da in mare parte ca sa scapam de frustrari si temeri ne reinventam intr-o alta persoana si ciudat sau nu desi e acelasi corp, comportamentul, atitudinea si cam toate aspectele personalitatii se schimba, de asta se spune ca oamenii sunt duali . Seven a fost barca mea de salvare. Cand am reusit sa ma reinventez ca si Seven , in incipit a fost greu, foarte foarte greu sa infrunt acea frica, dar eu nu mai eram Cosmin , eu eram Seven , el trebuia sa poata face asta , si a facut-o . De nenumarate ori , pana cand Seven ca si simbol a reusit sa ajunga ce eu personal nu as fi reusit vreodata. Doar ca pe drumul asta dificil, Seven nu a mai fost doar un alter-ego , a devenit ...eu am devenit el . Si astfel l-am inchis pe Cosmin undeva adanc adanc de unde nu ma asteptam sa iasa prea rapid. Am trecut iarasi printr-o serie de intamplari , majoritatea negative dar important era ca Seven le putea face pe toate , scria, canta, lupta , totul .La cativa ani dupa, in perioada actuala, cunoscusem pe cineva , o fata , care nu era atrasa de Seven, nu o impresiona cat de "baiat rau"  e el , cat de puternic sau perspicace e el, nu ii pasa de cat de abil e el si nimic de genul asta. Asa ca intr-o oarecare masura aproape reusise sa il scoata din nou pe Cosmin la suprafata. A fost interesant ca in perioada aia, in care eram eu insumi dupa o groaza de ani, simteam ca personalitatea aia e alter-ego-ul meu. Si oricat de mult mi-ar fi placut sa reusesc sa ma descurc, am realizat ca ma trezisem intr-o lume mult prea mare. I-am cerut ajutorul , aparent a vrut , a incercat , dar chestiile astea se rezolva in timp , iar eu timp credeam ca aveam dar m-am inselat. Seven ... este inuman, imposibil de combatut si intradevar , alter-ego-ul creeat de mine a fost perfect. Doar ca Cosmin era naiv si intr-o oarecare masura s-a sters pe jos cu el si cu tot ce reusise sa inceapa sa simta, pentru ca sentimentele pentru Seven sunt slabiciuni , pentru Cosmin erau un mod de viata, atat de diferita era dualitatea mea. Astfel , dupa ce persoana aceea a disparut din peisaj , ea si ceilalti care au contribuit la teatrul prost in care au scos la lumina un suflet ratacit si l-au zdrobit, nu a facut decat sa il imputerniceasca pe Seven, cu control deplin . Eu sunt Seven, pot spune ca am coborat din divin sa il ucid pe Cosmin, nu am reusit sa fac asta dar au reusit intr-un final hienele.Stiu ca eu sunt lupul de stepa, am calmul unui lup,personalitatea unuia si inteligenta unuia, iar din pacate putini stiu ca Lupul e singurul animal care are razbunarea in sange.
      Deci , concluzia este ca creearea unui Alter-ego, ne poate duce pe culmi inimaginabile, eu insumi am ajuns sa fac lucruri pe care altii le catalogau ca imposibile pentru cineva ca mine, dar iti vei ucide propria personalitate si chiar propria persoana pe interior . Nu stiu daca la mine a meritat sau nu , dar ma intreb ... oare merita ?