Poate ca ...

       Si iarasi se lasa seara ... imi aprind linistit tigara , si ma gandeam ... la tot , din cate ati observat eu deseori ma gandesc chiar si la cele mai idioate lucruri existente . Si uite ca ma gandeam de data asta la chestiile care ne diferentiaza si cat de asemanatori ne fac aceste chestii . Da suntem unici dar majoritatea deja s-au obisnuit cu ideea ca "eu sunt diferit " sau "Nu mai e nimeni ca mine " si totusi gasesti atatea lucruri comune in alta persoana . De aici apar prieteniile si relatiile , de aici apar toate sentimentele  , inclusiv cele negative . Acum imi ofer mie nenumarate exemple care imi vin in cap ,si intr-un moment de usoara nostalgie ma gandesc la cum era sa ai prieteni ... genul ala de oameni cu care treceai prin infern tinandu-te de mana , si indiferent cat de rau era infernul , zambeai ... pentru ca era cineva acolo sa iti ofere suport moral . Da stiu eu am spus ca singuratatea este o alegere si chiar asa si este , doar ca a fost alegerea mea , pentru ca , in timp , poate din cauza faptului ca am crescut "vizat" de lumea inconjuratoare , sau a faptelor mele , sau chiar din cauza a ceea ce am citit , am dezvoltat o oarecare alergie la oamenii falsi si la tradatori . Un vechi proverb al piratilor spunea ca "Strafundurile iadului este rezervat tradatorilor " , dar am inteles ca iadul e aici si ca noi insine il creem . Ideea de rai si iad , dumnezeu si satan ... este prost inteleasa . Nu vreau sa o dau in religie acum dar , in momentul cand ai o bucurie gandesti gen : " A dat domnu' " iar cand se intampla ceva rau " Dracu sa il ia " gen , dar nu e chiar asa , e o simfonie de lucruri aranjate indiferent cat de haotice ar parea . HAOSUL ARE ORDINEA LUI ! Astfel realizez ca iadul il intretinem , noi oamenii putem aduce zambetul pe chipul cuiva dar si lacrimile , putem face rau si bine , suntem proprii nostrii zei , ghidati de o constiinta sau lipsa ei . In definitiv , de ce ma gandeam la momentele cand nu eram singur ? Pentru ca atunci aveam incredere in oameni , aduceam sperante si chiar dupa un trecut intunecat mi se prevedea un viitor frumos . Totusi a fost nevoie de cateva miscari ca viitorul ala luminos sa dispara in tenebre . Poate ca a fost vina mea , poate ca trebuia sa ignor , dar ma intreb ... cati dintre voi pot spune in repetate randuri ca au principii , sa dea lectii de viata si apoi sa le incalce ?
       Destinul meu s-a intors la prima faza , si cred ca asta e modalitatea mea de a imi pastra sanitatea mentala , scriind . Nu zic ca sunt mai special pentru ca fac asta , dar poate ca , prin ce scriu , pot ajuta alti oameni sa ia decizii bune . Personal ... am facut foarte multe greseli , poate ca , in loc sa incerc sa imi ascund greselile , incerc sa le expun pentru ca altii sa poata invata din ele fara a le face . Unele greseli , te afecteaza atat de dur incat nu te mai poti recalibra . Am incercat prin muzica sa trec peste toate "pasele proaste" dar intr-un final am realizat ca asta e starea mea naturala . Ideea unei inimi e ca , in momentul in care e dezamagita in mod repetat , refuza sa se mai ataseze . Am avut oameni in jurul meu pentru care mi-as oferit viata cu placere , doar ca , oamenii aia erau jigodii , sclavi ai unor capacitati limitate si astfel m-au ranit , iar si iar si iar , chiar si in momentul cand am renuntat la ei ... m-a durut tot pe mine , dar , am realizat ca asta e natura umana .Oamenii in general sunt niste zdrente, nu zic ca toti , dar majoritatea . Exista si o mica parte care inca au incredere , inca incearca , ofera omenirii o sansa , dar eu nu fac parte din ei , pentru ca lumea asta este bolnava si nu exista medicament pentru aceasta boala . Rautatea si ura nu se pot vindeca !" Poate ca am reusii , daca le oferim iubire"  , asta ar spune un psiholog , "Exista sigur ceva legat de trecut care ii fac sa fie cum sunt " , asta ar spune un psihiatru , am vizitat destui si psihologi si psihiatrii , deci stiu , totusi nu e vorba de nimic din asta , pentru ca nu poti sa oferi caldura si iubire unui om care nu inceteaza sa te raneasca , nu pot sa intelegi o persoana care nu invata din greselile trecutului . Singuratatea e o boala grava dar diminueaza riscul de a fii ranit , te face macar sa te ranesti singuri , ca modul in care o fac eu acum .
Poate ca putea fii altfel , dar nu vreau sa fie altfel , vreau ca macar cineva sa invete din greselile mele, pentru ca unii chiar puteti schimba ceva in viata voastra , iar ceea ce scriu eu este jurnalul de bord al unui capitan care s-a scufundat cu nava !